Din start am avut grijă să afle mai întâi majoritatea prietenilor, apoi, mai târziu, şi Internetul.Pe facebook (de fapt, peste tot) este link-ul la blogul meu.
Am pus pe blog o faţă.
În consecinţă, mă autocenzurez la greu şi îmi permit să postez cam doar 30% din tot ce aş vrea să scriu.
Nu sunt lucruri intime, dar sunt lucruri pe care eu, totuşi, nu mă simt confotrabil să le expun, fără mască, micului meu auditoriu, care este atât de colorat... (prieteni apropiaţi, rude (!!!), cunoştinţe de pe net, necunoscuţi, stalkeri, foşti colegi, colegi actuali, etc.).
Cum a zis un blogger genial, "Blogul este ca o piaţă mare, în care desigur, nu poţi să stai şi să-ţi serveşti ceaiul de la ora 5.", mai ales dacă nu ţi-ai păstrat anonimatul de la bun început.
Sinceritatea în condiţii de blogger public este un risc pe care nu oricine şi-l asumă. Eu mi-l asum, însă doar parţial, deoarece... v-am zis mai sus de ce.
Ce ironie... chiar şi acest articol este (parţial) cenzurat. Aş mai fi scris, dar, ca de obicei, mă abţin deoarece... v-am zis mai sus de ce.
Voi ce părere aveţi?
eh, asta e..
ReplyDeletedeh , de asta am tinut sa-mi "ascund blogul" , si-s happy , dar asta e ))
ReplyDeleteoarecum trista treaba :)
ReplyDeletecome on )) zi tot cum este si gata )
ReplyDeletenu se poate... stric image-ul.
ReplyDeleteuneori,un pic de sinceritate "în exces" nu-i un lucru rău, doar că da, depinde şi de ascultători)
ReplyDeleteatunci sunt condamnata :))
ReplyDeletede fapt,azi cu capul mai limpede aş spune că
ReplyDeletenu face să iţi ascunzi ceea ce vrea să iasă,
ascunzi şi te minţi.Astfel poţi scri ceva pentru
cineva,dar nu în formula în care doreşti,dar adevărul se va porni de la buchii, nu de la gânduri.cum spunea Praetor "E bine sa vorbeşti despre ce simţi,urât să te minţi"
Părerea mea doar :D
ai dreptate.. o sa mai lucrez la subiectul acesta.
ReplyDeleteDuoa ce am terminat de citit prima intrebare afost: "De ce dar mai tii un blog?" daca te autocenzurez, si scrii doar 30% din ceea ce gândesti? cu asa succes poti povesti oral la toti pe care ii vezi aceste 30 de % :)
ReplyDeleteScrie...ajuta...99% (intotdeauna exista 1% de care nimeni nu stie)
Em, true. Voi incerca :)
ReplyDeleteWell majoritatea dintre cei care mă cunosc ştiu că sunt bloggeriţă,dar nu toţi ştiu adresa blogului. Dar oricum,pe de o parte mă bucură pentru că pot afla multe despre mine oarecum de la persoana a III. Şi chiar am fani printre colegi :DD
ReplyDeletepentru mine, cel putin, esti mai mult anonima))
ReplyDeleteEu am exact aceiasi problema, din start il concepusem ca fiind anonim, dar...ma-m deconspirat, si acum scriu si las in ciorne practic tot, ma gindesc mereu la cum ar reaction x si y daca ar da de aceasta postare
ReplyDeleteexactly my feelings :)
ReplyDeleteMie, anume asta imi si place: faptul ca sunt anonima(ei bine in afara de sor'mea ca si ea tot are blog si ma stie:)).
ReplyDeleteNu-i nimic rau in ati arata identitatea, dar trebuie sa fii de doua ori mai atenta la ceea ce scrii, sa nu jignesti sau sa intimidezi pe cineva...
exact. atentia asta.. cam strica uneori)
Delete