Se mai întâmplă...

Tocmai mă chinuiam să finisez o postare patetică cu tentă meditativă, despre ceață și despre senzația de claustrofobie, dar mi-am băgat piciorul și am apăsat din nou pe New Post. La moment am 40 de Drafts, toate din ultimele două luni.
Asta e dovada că mă chinui să scriu și nu se naște nimic. Dar eu sunt tot aici. Intru zilnic și-mi ascult propriul playlist și gândesc "blea, ce gusturi afighennîie am eu".
Apropo de muzică și gusturi afighennîie. Nu urâți când creierașul vostru neted care nu memorizează nimic atunci când trebuie, depozitează în schimb, automat, în neuronii voștri un cântec împreună cu o situație? Nu vă faceți că nu înțelegeți, vorbesc despre cazurile când o melodie anumită îți amintește de o perioadă din viața ta sau de un moment.
Înafară de cântecele penibile despre dragoste și suferință, care vă amintesc de fostul care v-a părăsit un secol în urmă, iar de câte ori sună melodia respectivă la radio Șanson, vă apucă nostalgia vremurilor frumoase precum pe bătrânii moldoveni - nostalgia vieții în URSS, există și melodii care se lipesc de creier pur și simplu, incidental.
Drept exemplu poate servi o întâmplare cât se poate de banală din viața mea.
Aveam vreo 12 ani. Priveam MCMtop, dacă mai știe cineva acest canal muzical, care acum nu mai sunt sigură că există... MCMtop era un fel de old-school MTv.
Mâncam biscuiți cu ciocolată "de la iepuraș", de la Bucuria, glazurați cu ciocolată făcută din untură de cățel când... a apărut Robbie Williams cu Rudebox. Nu mi-a plăcut niciodată cântecul acesta, dar, din cine-știe-ce motiv sau dintr-o oarecare manifestare a voinței universale, l-am privit până la sfârșit mâncând biscuiți de ciocolată. Acum, de câte ori văd biscuiți "de la iepuraș", îmi apare fața de drogat fericit a lui Robbie Williams și treningul negru lucios, dansând, în timp ce, pe fundal se aude un bariton: "Rudebox, why u so nasty?".
Creierul e un organ fascinant, nu-i așa? Uneori mă întreb, noi ne controlăm creierul, sau creierul ne controlează pe noi? Noi suntem cei care utilizăm creierul, sau el funcționează pe cont propriu (cu excepția reflexelor primare)?
Subconștientul mi-a jucat festa de foarte multe ori. Am încercat alcoolul ca soluție, dar etanolul nu face decât să-ți paralizeze conștiința primară și să-i dea libertate deplină subconștientului, pentru ca, mai apoi, tu să-ți freci mințile gândind că "treaz nu aș fi făcut niciodată așa ceva".
Așa că, aveți grijă de neuronii voștri și nu întrebuințați alcool. Încercați iarba.