10 October 2012

Why Dexter Sucks Balls Nowadays


Ar trebui să încep cu principalul motiv prin care "Dexter" m-a captivat, doi ani în urmă.
Personajul principal. Personajul lui Michael C. Hall era totul. Un bărbat cu o traumă sinistră din copilărie, care l-a lăsat cu sechele adânci pe viață. Mama lui a fost asasinată brutal chiar în fața ochilor săi, pe când avea numai trei ani. Polițistul care l-a găsit la locul crimei a decis să-l ia în grija sa și să-l crească alături de fiica lui. Cât de plauzibile sau banale ar fi astfel de detalii, nu mă interează absolut deloc. Cu timpul, în micul Dexter s-a trezit o dorință inexplicabilă de a ucide și a vedea sânge, iar tatăl, a.k.a. polițistul care l-a adoptat, știind că n-ar putea face nimic ca să-i reprime pornirile, a decis să-l învețe cum să-și ascundă adevărata față și să-și satisfacă doleanețe în același timp, pentru a avea o viață normală în viitor. Dexter urma să omoare numai criminalii care rămâneau nepedepsiți de sistemul justițiar, rămânând în aparență o persoană cât se poate de normală, cu un serviciu stabil și o viață de rutină. Dar nu despre asta vreau să vorbesc, rezumatul motivului principal al acestui serial sună cam penibil.
Psihologia complexă a lui Dexter cel matur, care încearcă să fie un membru obișnuit al societății, dar, în același timp, asasinează în serie alți criminali fără a intra în atenția nimănui - aceasta mi-a plăcut.
Dexter Morgan este (era) un sociopat. Un bărbat fără sentimente. Nu din cauză că ar fost frustrat și iritat de viața pe care o ducea, ci dimpotrivă, pentru că, pur și simplu, nu putea simți nimic. Mima fericirea, se împăca bine cu colegii la Miami Metro Homicide, mima supărarea pentru un joc de fotbal ratat, făcea sport pentru a se mentine în formă și lucra sârguincios, toate acestea neproducându-i însă nici o emoție. Unicul lucru care îi aducea plăcere fiind omorurile pe care le săvârșea regulat. Chiar și momentul în care avea o prietenă, la fel, se purta rece, dar prietenos, totul în mod mecanic. Din când în când chiar Dexter menționa în monologurile sale interioare că nu știe ce ar trebui să simtă, nu cunoaște cum este să iubești, să fii supărat sau împăciuitor. El fusese învățat să mintă abil si să-și pună o mască de om normal, îndărătul căreia se ascundea asasinul dependent, nevinovat prin esență.
Ajunge cu lirismul, să trecem la partea preferată a tuturor: critica.
Primele patru sezoane sunt preferatele mele. Nu, mint. Vreau să spun că primele patru sunt acceptabile. Preferatele mele sunt I și IV. I pentru că începuturile sunt mereu bune, menite să captiveze și să facă rating pentru 10 ani înainte. IV pentru că acolo, o dată cu punctul culminant, s-a terminat definiv tot ce era bun in serial.
Cât timp a existat această confruntare el - iubită/soție, el - copii, el - societate, el - persoane care-l suspectau, episoadele își aveau rostul. Acum nu a rămas decât confruntarea dintre el și criminali centrali per fiecare sezon. Și, chiar dacă mai apare vreo situație mai deosebită, personajul central, Dexterul de altă dată, a pălit... Acum Dexter e moale, compătimește, are dubii, e indecis, e măcinat, copleșit de probleme... e ca orice alt om, în principiu. Iar asta plictisește.
Mi-e dor de Dexter cel rece, calculat, care mimează orice sentiment, are principii indistructibile și nu greșește niciodată. Mi-e dor de monologurile lui interioare, în care punea sub semnul întrebării comportamenul firesc al oamenilor, reacțiile, emoțiile lor...
Da, să presupunem că regizorii vor să-l treacă printr-o criză, să-l pună la încercare. Dar sunt cam 99,99% sigură că Dexter din primele sezoane ar fi răspuns altfel la provocări.

Din păcate, până ce, al VII-lea sezon e o dezamăgire pentru mine, cu toate că are o intrigă inedită (în sfârșit a fost demascat de sora lui, persoană la viața căreia nu ar putea atenta niciodată, evident).
Dexter Morgan e tot mai aproape de a deveni fie un om normal, fie un asasin ordinar. Și nici una din idei nu-mi surâde.

Asta e industria americană cinematografică. Întind subiectele până la refuz, de dragul banilor și al ratingului.
Reamintesc, House M.D., CSI: Miami, New York, Ungheni, etc., Two and a Half Men (fuck you, Ashton Kutcher!!!!!!!) și altele.

Voi ce credeți? Orice comentariu care nu va fi de acord cu părerea mea va fi blocat pe user, pe IP, pe stat, pe continent ș vobșe.

P.S. Observați cât e de reprezentativ wallpaper-ul primului sezon pentru personalitatea autentică personajului!

3 comments:

  1. si totusi oricum vei continua sa privesti atata timp cat va fi difuzat)

    ReplyDelete
  2. well fuck you too.

    ReplyDelete