14 February 2010

Nu aud liniştea...

Consecințe, mă...
4 ore de muzică, băutură şi fum înecăcios (pentru mine cel puțin; oare să fi crezut la fel și cei care trăgeau din țigară ca și cum ar fi fost bețișoare parfumate de levănțică?).
Într-un târziu, am ajuns acasă şi m-am culcat.
Imposibil de adormit.
Nu mai auzeam liniștea. Îmi veneau în minte imagini, imagini şi sunete, sunete..
Mă dragi colegi, am (aţi) turbat pe cinste aseară.
Pe unii dintre voi nici nu vă mai recunoșteam.
Pe unii dintre voi vă recunoşteam prea bine.
Yee! Happy birthday, Hellen!
Bodyguarzii ședeau numai pe capul nostru. Chiar aşa nebuni păream dintr-o parte?
Cică "Scoală de acolo!"...
Da ce, bre? Speteaza fotoliului e din aur şi nu se poate de atins sau cum? (eu eram aşezată pe spetează)
Şi de ce se uita cam chiorâș lumea (pff, lumea cică- o adunătură de copchii) la noi din când în când?
Da în principiu a fost foarte bine.
Nu puneţi mă totu' la suflet.

Abia aştept să văd pozele. =D

No comments:

Post a Comment